Cu emotie si curaj despre intarcare, la cea de-a treia editie a "Atelierelor cu mamici"

Mihaela Drilea, consultant de lactatie si alaptare, a vorbit cu mamele despre alaptare si intarcare

Astazi avem acces la o serie de informatii pretioase despre alaptare, informatii care sunt disponibile gravidelor, mamelor si tuturor celor interesati de acest proces natural. O atentie deosebita este indreptata si spre intarcare, act benevol sau, in functie de circumstante, facut din ratiuni care nu tin de vointa nimanui si care ridica uneori la fel de multe intrebari ca la debutul alaptarii. Mihaela Drilea, consultant de lactatie si alaptare certificat international, IBCLC, a vorbit despre alaptare si mai ales despre intarcare la cea de-a treia editie a "Atelierelor cu mamici" organizate de TOTUL DESPRE MAME pe 14 noiembrie, la Libraria Humanitas de la Cismigiu. Aici, mamele prezente au putut sa afle cand, cum si de ce are loc intarcarea, dar si care sunt implicatiile sale emotionale pentru mama si bebelus.

Intarcarea, emotie si cunoastere

Intarcarea este o etapa delicata cu care se confrunta mama, fara ca ea sa cunoasca momentul precis in care va surveni aceasta. Chiar daca se stie ca recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatati, OSIM, este ca bebelusul sa fie alaptat exclusiv timp de sase luni, iar alaptarea sa continue pana la 2 ani si chiar mai mult, nu se stie cu exactitate care este momentul in care bebelusul decide singur sa se intarce sau cel in care mama ia decizia sa intarce. Alaptatul este un act de vointa care depinde de binomul mama-copil, iar intarcarea are in multe cazuri sansa de depinde de acest binom.

Intarcarea insa, nu este obligatorie in momente in care contextul pare sa o impuna. Chiar daca mama se intoarce la serviciu dupa 1 an sau 2 ani de concediu ori chiar mai devreme decat aceste momente preconizate, intarcarea poate fi amanata. Cand copilul este deja diversificat, absenta sursei de hrana pe care o ofera mama poate fi suplinita prin alimentele pe care cel mic le prefera, iar la intarcare se ajunge mai tarziu. In acest caz, productia de lapte se regleaza cu timpul, iar sanii vor face fata cererii copilului din timpul diminetii, serii sau noptii.

Tipsuri pentru amanarea intarcarii

Pentru ca in Romania nu exista o politica favorabila alaptarii, nici in cazul intoarcerii la serviciu, nici in conditiile in care mama isi doreste sa alapteze in afara casei sale, este greu sa se faciliteze alaptarea in tara noastra, iar acesta este si motivul pentru care, uneori, mamele recurg la intarcare.
Pentru prelungirea alaptarii, mamele care revin la serviciu mai devreme de 6 luni se pot mulge, iar laptele poate fi dat copiilor cu biberonul, fiind o varianta mult mai buna decat cea a laptelui praf. Mulsul poate fi inceput cu cateva saptamani inainte de data intoarcerii la job, iar laptele se poate stoca la congelator doar in pungi sau in recipiente din plastic. Ceea ce se congeleaza rezista la congelator peste 6 luni, iar in momentul in care se doreste folosirea sa, laptele se incalzeste numai la bain-marie si niciodata ceea ce nu s-a consumat nu se mai congeleaza. Chiar daca prin congelare se pierd 20% din anticorpii existenti in laptele matern, ceea ce ramane este superior formulei, asa ca mulsul este o varianta pe care mamele ar trebui sa o ia in calcul in momentele in care se gandesc la intarcare.
Tot Mihalea Drilea ne-a mai spus ca, desi lactatia nu se mentine la cote maxime prin muls, deoarece copilul este cea mai eficienta pompa, ea se intretine foarte bine asa.

Intarcarea trebuie sa fie blanda

Mihaela Drilea a mai accentuat pe parcursul intalnirii ca dezaproba cu vehementa intarcarea brusca, intarcare ce va fi traumatica si pentru mama, si pentru copil, si care nu ar trebui sa fie acceptata decat in cazul unei situatii exceptionale. Cazul brusc poate fi gestionat doar de medic care va recomanda medicamentele necesare opririi lactatiei in fiecare situatie in parte.
In ceea ce priveste un alt fel de intarcare, care apare din dorinta mamei, Mihaela Drilea a subliniat ca exista moduri blande prin care se poate face desprinderea copilului de san. Daca mama nu poate trece peste niciunul dintre aceste motive − bebelusul suge prea des sau prea rar, presiunea celor din jur care si-ar dori ca mama sa nu mai alapteze, alaptarea nu mai presupune placere pentru una dintre parti, alaptarea nocturna este epuizanta − , atunci cel mai bine ar fi sa se recurga la intarcarea blanda. Aceasta ar trebui sa fie reciproca si sa nu implice metode inselatoare precum ungerea mamelonului cu substante colorate sau cu gust dezgustator, aplicarea de plasturi sau strangerea sanului cu esarfa, metode care circula prin popor si care lasa impresia ca cel mic poate fi usor pacalit. Intarcarea trebuie sa se faca treptat, prin eliminarea pe rand a unei mese, totul extrem de lent. In aceste momente trebuie sa se acorde o atentie marita sanului, pentru evitarea aparitiei mastitei sau a altor probleme.

Alaptarea creeaza dependenta de iubire

Intalnirea a mai adus in discutie si frumusetea alaptarii, act imperios necesar la inceput si care se transforma cu trecerea timpului in protectie si alinare. Mihaela Drilea le-a mai spus celor prezenti ca atunci cand copilul este pregatit el va renunta la alaptat singur, fara sa se teama ca mama pleaca, si ca, statistic vorbind, un bebe alaptat exclusiv se va intarca biologic dupa implinirea celor 24 de luni. Mamele trebuie doar sa nu uite ca alaptatul e ceva simplu, e relaxare si degajare si este un act pe care ele nu mai trebuie sa-l lase sub presiunea societatii. Pana la urma, n-au niciun motiv sa faca acest lucru, daca ne gandm ca alaptarea este minunata, plina de surprize, ajuta la consolidarea familiei si creeaza dependenta de iubire.

Sursa: Totul Despre Mame