1. Mameloane dureroase

Tipuri de mameloane :

• Mameloane normale
• Mameloane ombilicate
• Mameloane pseudo-ombilicate
• Mameloane plate
• Mameloane foarte mari
• Mameloane lungi

2. Ragade. Daca apar ragade trebuie sa incercam cat mai repede sa le tratam, pentru ca in timp se pot agrava si pot duce chiar si la infectii, dar exista si posibilitatea sa se vindece. Cand apar ne asiguram in primul rand ca atasarea este corecta, apoi incercam sa terminam primul san pentru ca de cele mai multe ori nu mai este nevoie de al doilea la aceasi masa, si astfel ii oferim un ragaz sa se vindece, folosim compresia sanului in timp ce suge (pentru a creste fluxul de lapte), lasam mameloanele la aer.
   Fisuri, roseata pe mamelon. Durere arzatoare la supt.

   

   Cauze:
   Pozitie si atasare incorecta la san; Suptul incorect al sanului de catre copilul care suge si din tetina; Sani angorjati; Utilizarea incorecta a pompelor de muls; Candidoza (mama/copil); Scoaterea incorecta a sanului din gura copilului; Dermatite datorita spalarii cu sapun, alcool, aplicarea de creme; Mameloane ombilicate, plate.

3. Edem mamelonar. Tehnici de compresiune areolara

Tehnica "Revers Pressure Softening": se aplica inainte de supt sau muls, cu ajutorul degetelor, o presiune pozitiva, la nivelul bazei mamelonului, in cerc, pe o raza de 1-2 cm al areolei centrale, catre peretele toracic, pentru 1-3 min. Se repeta procedeul o data sau de mai multe ori pana la disparitia edemului. Sunt mai multe metode de aplicare a presiunii cu degetele.

4. Sani angorjati. Cand productia de lapte creste rapid, volumul de lapte din san poate fi mai mare decat ceea ce poate fi stocat in alveole, iar daca laptele nu este muls se poate inflama tesutul si apoi este posibila infectia. Congestia vaselor de sange contribuie la un edem interstitial care impiedica scurgerea laptelui. Acest ciclu de congestive/edem/flux redus de lapte/congestiv poate sa apara frecvent. Presiunea si congestia duc la obstructia drenajului limfatic al sanului, ceea ce duce la acumularea de toxine si bacterii in san care pot predispune sanul la mastita (inflamatorie si infectioasa). Aceasta acumulare a laptelui si angorjarea sanului sunt cauze frecvente de involutie a lactogenezei, reabsortia laptelui, colabarea structurilor alveolare si oprirea productiei lactate. Cum prevenim angorjarea sanilor: mulsul sanului (cu mana) pana la senzatia de comfort, atasare buna a nou-nascutului la san, alaptari frecvente, alaptare la cerere fara a intrerupe sau scurta ciclul de supt al nou-nascutului, elasticizarea/inmuierea areolei inante de atasarea la san, crioterapie (pungi cu gheata, pad-uri cu gel, comprese reci, foaie de varza rece) ce face vasoconstrictie, ceea ce reduce inflamatia sanului, edemul si durerea si pot creste si fluxul laptelui. De cele mai multe dati sanii devin angorjati datorita unui edem partial − acumulare de lichid din fluidele pe care mama le-a primit in timpul travaliului si dupa nastere intravenos.

5. Sani durerosi. In general atasarea bebelusului la san nu este cum ar trebui sa fie, cel putin nu de la inceput, de unde vin durerile mamelonului si ulterior ale sanului in primele zile dupa nastere. Cand sesizam ca nu este atasat corect, incercam sa corectam fara a-l desprinde la san pe bebelus, deoarece o repozitionare continua va duce la dureri si mai mari si la o vatamare a mamelonului si mai intensa, de obicei durerea va descreste si va trece dupa primele 2-3 minute. Durerea nu poate fi prevenita de cat daca avem mare grija ca prinderea sanului sa fie cat mai corecta si alaptarea initiata cat mai devreme dupa nastere, cat mai putine interventii in timpul nasterii, incurajarea contactului imediat piele pe piele, sa nu fie separata mama de copil, mama sa fie prevenita ca in primele zile dupa nastere este normal ca bebe sa suga des si pentru perioade lungi de timp.

6. Tratamentul mamei pe timpul alaptarii
   Utilizarea medicatiei pe perioada alaptarii fara probleme presupune niste informatii despre cum medicamentele patrund in laptele matern, care medicamente sunt cu un grad de risc crescut, precum si factori care pot face nou-nascutul sensibil la medicatie. Desi sunt foarte multe exceptii, in general, mai putin de 1% din doza de medicatie luata de catre mama ajunge in laptele matern.
   Preparate din plante contraindicate pe timpul alaptarii: tataneasa, vasc, aloe, menta, rubarbar, mure/zmeur, ginseng, ceai negru/verde/alb.
   Preparate din plante recomandate pe timpul alaptarii: fenicul, schinduf, usturoi, armurariu, alfalfa, anason, limba mielului, chimen, coriandru, marar, hamei, radacina de nalba mare, ovaz, trifoi rosu, verbina, musetel, ghimbir, grapefruit, fructul pasiunii, levantica, ginkgo biloba, lecitina.

7. Cat timp alaptam?
   Minim 2 ani

8. Relactare
   Dezvoltarea sanului si maturizarea lui pe perioada sarcinii sunt precursorii lactatiei. Dar, literatura de specialitate demonstreaza ca femeile pot produce lapte fara a fi gravide sau a naste. Dupa ce stimulam sanul si mameloanele multe femei isi simt sanii usor tensionati si mai sensibili. Inducerea lactatiei si relactarea s-a intamplat si continua sa se intample in societatile indigene, dar si in societatile dezvoltate. In societatile sau familiile in care alaptarea are un rol important, relactrea este privita ca un lucru normal in alaptare, atunci cand femeile au fost nevoite sa inceteze o perioada de timp alptarea. Acolo unde alaptarea este acceptata ca norma inducerea lactatiei (stimularea lactatiei in absenta sarcinii/nasterii) si relactarea (inducerea lactatiei la o mama care a mai alaptat copilul respectiv, dar si o mama care nu a mai alaptat copilul datorita unor probleme imediat dupa nasterea lui si a suprimat lactatia) sunt aspecte normale. Din punct de vedere fiziologic hormonii influenteaza dezvoltarea tesutului secretor din san in timpul sarcinii, si este declansat de nasterea placentei. In absenta sarcinii/nasterii, stimularea mamara declanseaza secretia de prolactina, ceea ce are ca urmare instalarea secretiei lactate. Stimularea mamelonului, exprimarea laptelui stimuleaza secretia de prolactina si eliberarea de oxitocina. Exprimarea laptelui matern determina secretia lactate sa se mentina.
   Este foarte importanta varsta copilului cand se doreste relactarea sau inducerea lactatiei: nou-nascutii si copiii mai mici de 8 saptamani sunt de obicei doritori sa suga, copiii adoptati mai mari de 2 luni pot opune rezistenta atunci cand sunt pusi la san si poate sa fie nevoie de echipamente care sa ajute mama sa alapteze, refuzul sanului la o varsta mica nu inseamna ca va fi un refuz permanent.